maria zaharova

Campania de razboi informational contrabalanseaza deficientele aparatului militar rus – Partea II

By: genuine
Dă de veste...Share on FacebookTweet about this on TwitterPin on Pinterest

Cu siguranţă puterea militară a Rusiei a crescut în ultimii ani în principal datorită lui Vladimir Putin dar și mai ales a campaniilor de război informațional, de la o stare deplorabilă ce corespunde perioadei  Boris Elţin  până la un nivel ce ar corespunde abilităţii de a disloca mari unităţi la distanţe mari faţă de teritoriul naţional, după cum ar putea fi interpretată intervenţia din Siria.

După cum am scris în materialul precedent, probabil armata rusă se află astăzi undeva între o certitudine corespunzătoare unui nivel mediu şi un nivel foarte ridicat propovăduit în special prin campania de propagandă sau „information warfare” intensă a vectorilor mediatici aflaţi sub tutela Kremlinului.

Vezi: Propaganda rusa contrabalanseaza deficientele aparatului militar rus – Partea I

Ucraina – testarea conceptului de razboi informational al Rusiei

omuleții verzi ingredient de război informațional

Evenimentul care a atras atenţia asupra capacității militare a armatei ruse este considerat a fi interveţia din Crimeea din primăvara lui 2014. Am fost martori la o  operaţie militară desfăşurată cu precizie şi disciplină de militari în uniforme noi de culoare verde probabil facând parte din forţele speciale, elita a ceea ce guvernul de la Kremlin avea la dispoziţie. Două aspecte sunt demne de reţinut în cazul operaţiei de anexare a Crimeei: imaginile ne-au parvenit cu precădere prin intermediul televiziunilor ruseşti, iar operaţia militară în sine nu a presupus confruntări armate cu forţele ucrainene care să demonstreze superioritatea ruşilor.

Următorul reper l-a constituit conflictul din estul Ucrainei unde Federaţia Rusă a intervenit în mod cert în sprijinul rebelilor pro-ruşi din zona Donbass. Cu toate că relatările mediatice, influenţate puternic de mesajele provenite mașinii de propaganda de la Kremlin, au prezentat de-a lungul timpului evenimentele în derulare din estul Ucrainei scopul acestora a fost de a contura percepţia că ruşii i-au spulberat pe ucraineni. În realitate lucrurile nu au stat chiar aşa, lucru dovedit de situaţia actuală de pe teren furnizată de Information Analysis Center din Ucraina, unde forţele rebele sprijinite de armata rusă deţin aproximativ 35% din teritoriul corespunzător raioanelor Luhansk şi Doneţk din estul Ucrainei.

Apogeul conceptului de razboi informational – „spectacolul mediatic: SIRIA”

situatia din estul UcraineiMomentul care a propulsat puternic Rusia în clubul select al ţărilor care fac diferenţa pe glob din punct de vedere militar, a fost reprezentat de intervenţia din Siria demarată la sfâşitul lui septembrie 2015.  Vorbind la modul cel mai sincer, în afară de bombardarea unor grupuri relativ dezorganizate de rebeli și a poziţiilor fără importanță strategică prea mare deţinute de Statul Islamic (și bineînțeles a zonelor populate de civili), ambele fără nici un fel de armament anti-aerian, este ridicol să ridicăm în slăvi aviaţia rusă. Promovarea performanţelor aviaţiei ruse în campania aeriană din Siria a jucat un rol central în cadrul efortului mediatic susţinut al propagandei ruse, cea mai mare parte a acestuia construită pe evenimente dificil de evaluat de către marea masă a publicului, de alte instituții de presă sau grupuri de monitorizare din Siria.

Un exemplu edificator îl constituie declaraţia din noiembrie 2015 a purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, Igor Konashenkov, preluată iniţial de agenţia TASS iar apoi de tot aparatul de propagandă, în care în numai trei zile avioanele ruseşti au executat 137 de zboruri şi au distrus 448 de elemente de infrastructură ale grupărilor teroriste. Având în vedere că, declarațiile oficialilor ruși au ținut să creeze percepția că aceste operațiuni aeriene au fost executate cu motoarele turate la minim, putem trage concluzia că până la iniţierea retragerii forţelor militare ruseşti din Siria (după ce acestea au executat peste 9.000 de misiuni de bombardament),  toată infrastructura militară a grupărilor teroriste trebuia să fie de mult distrusă.

Surprinzător (sau nu), se pare că în realitate, Statul Islamic încă efectuează operaţii militare iar teritoriul deţinut de acesta încă se menţine la cote semnificative, acest lucru conducând către următoarea concluzie: performanţa militară a aviaţiei ruse a existat numai în plan mediatic.

Este interesant de remarcat faptul că propaganda de la Kremlin nu a promovat în nici un fel forţele terestre ruse în cazul intervenţiei din Siria. Deşi acestea au avut în principal un rol de apărare a zonelor unde se aflau dislocate unităţi de aviaţie, nu au fost mediatizate acţiunile acestora. Un motiv ar fi acela că acestea se află într-un proces de transformare care se pare că nu se mai termină. În acest moment 300.000 din militari sunt reprezentaţi de recruţi care efectuează stagiu militar pentru 1 an, marea parte din aceştia servind în forţele terestre. După cum se obişnuia şi în România pe vremuri, aceştia efectuează câteva luni de pregătire la început şi o lună la sfărşit pentru formalităţi în vederea lăsării la vatră, astfel că timpul efectiv în activitate este de cel mult 8 luni, nemaidiscutând despre nivelul relativ redus de profesionalism al acestora. Ultimul val de recruţi, de aproximativ 150.000 de oameni,  a fost aprobat de către Putin imediat după demararea dislocării forţelor militare către Siria la sfârşitul lui septembrie 2015.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Back to Top