refugiati

Răspunsul UE la criza refugiaților, indicator de performanță al strategiei militare aplicată de Rusia în Siria

By: authentic
Dă de veste...Share on FacebookTweet about this on TwitterPin on Pinterest

În condițiile în care mai multe țări ale UE au decis să se opună cotelor obligatorii privind imigranții ajunși în spațiul comunitar, iar altele să organizeze referendum-uri pe plan național pe această temă – așa cum este cazul Ungariei – este necesar să ne întrebăm cui servește această lipsă de unitate a uniunii.

Cifrele oficiale privind numărul refugiaților sirieni care au cerut azil pe teritoriul Uniunii Europene de la începutul conflictului, publicate de UNHCR, demonstrează implicarea militară a Rusiei ca amplificator al crizei migranților. Potrivit graficelor agenției ONU, numărul refugiaților care cereau azil în țările Europene în luna noiembrie 2015 – la aproximativ două luni de la implicarea Rusiei în acest conflict – era de 8 ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2014 și de peste 15 ori mai mare decât în 2013.

grafic aplicanti azil

Motivul acestui val de imigranți sirieni, înregistrat după intervenția Rusiei, pare să fie datorat strategiei militare aplicată de această țară pentru a sprijini menținerea la putere a regimului al-Assad. Spre deosebire de criza din Ucraina, unde testarea unor noi tactici de ducere a unui conflict modern a fost unul dintre principalele obiective ale Rusiei, în cazul Siriei, liderii de la Kremlin au scos de pe raftul cu strategii militare aplicate pentru a înnăbuși orice încercare de dezbinare a ceea ce mai rămăsese din URSS, o variantă aplicată în anii ’90 în Cecenia.

Strategia denumită de specialiștii în domeniul militar “modelul Grozny”, presupune obligarea populației civile prin acțiuni de forță să părăsească zonele disputate, care să permită introducerea cu ușurință a armamentului, muniției și combatanților, necesare pentru a duce lupta împotriva forțelor de opoziție.

Lovirea unor ținte civile precum spitale sau școli de către aviația rusă sunt exemple clare ale aplicării acestor tactici de către mașina de război a Kremlinului. Numărul mare de victime civile pe teritoriul Siriei, provocate de loviturile aeriene rusești, sunt martore ale strategiei militare rusești. În aproape 5 luni de la intrarea în conflict, bombardamentele Rusiei au provocat peste 1500 de victime civile, o cifră mult mai mare decât cea rezultată din acțiunile coaliției anti-Stat Islamic în mai bine de 3 ani de lovituri aeriene.

Contradicția dintre vorbe și fapte este cu atât mai mare atunci când privim la videoclip-urile de propagandă ale Rusiei precum “Ocupantul rus” și la modul în care arată în prezent majoritatea orașelor siriene. “Prietenosul” ocupant rus pare să fi greșit planurile de dezvoltare economică și socială atunci când vine vorba despre populația Siriei.

În consecință, scopul intervenției Rusiei în Siria este unul complex având implicații dincolo de regiunea Orientului Mijlociu. O dezbinare a Uniunii Europene ca urmare a amplificării problemei refugiaților și implementării cotelor obligatorii vor alimenta din plin mașina de propagandă de la Moscova, care nu a reușit să înțeleagă în mai puțin de două decenii de pseudo-democrație esența valorilor occidentale și pentru care, diversitatea culturală – în special dacă nu corespunde viziunii de la Kremlin – trebuie repudiată și interzisă.

Așa cum afirma într-un interviu televizat fostul șef al Armatei Române, generalul Constantin Degeratu, Rusia încearcă prin intervenția sa în Siria să ne facă să “uităm de Uraina și să uităm de Crimeea”.

În concluzie, liderii țărilor membre ale Uniunii Europene se văd oarecum prinși între “ciocanul și nicovala” construite de același actor de la est, unde ciocanul îl reprezintă necesitatea de a contracara intenția de a “dezbina și cuceri” a Rusiei, iar nicovala este populația din fiecare țară care privește cu reticență cotele obligatorii de refugiați.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Back to Top