Vladimir Putin si Jocurile Olimpice

VLADIMIR PUTIN – CITIUS, ALTIUS, FORTIUS – DOPAJ LA JOCURILE OLIMPICE

By: Spotless
Dă de veste...Share on FacebookTweet about this on TwitterPin on Pinterest

Jocurile olimpice, atestate pentru prima dată în 776 î.Hr, în Grecia Antică, reprezintă un eveniment multisportiv internațional, desfășurat din patru în patru ani, pentru celebrarea performanțelor sportive extraordinare.  Scopul mișcării olimpice este acela de a educa generațiile tinere prin sport pentru a sprijini construirea unei lumi în care să domnească pacea, prietenia, fairplay-ul, fără nici un fel de discriminare.

De-a lungul timpului, Rusia, sub diferitele sale titulaturi (Imperiul Țarist, URSS, Federația Rusă), a fost implicată și interesată de curentul olimpic, totul culminând cu organizarea Jocurilor Olimpice  de la Moscova, din 1980, și Soci, în 2014.

Vladimir Putin a înțeles că Jocurile Olimpice reprezintă un eveniment ce poate fi exploatat în beneficiu propriu, un moment propice pentru redobândirea  mândriei naționale ruse și creșterea capitalului de imagine la nivel național și internațional. Dar, pentru ca acest lucru să fie posibil, liderul de la Kremlin avea nevoie de rezultate, de victorii, de medalii.

Intrată în istorie drept cea mai scumpă olimpiadă, organizarea ediției din 2014 a Jocurilor Olimpice de Iarnă a fost un megaproiect de suflet al președintelui rus, care a făcut abstracție de un lucru foarte important, jurământul olimpic: “Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câștigi ci să participi, așa cum în viață nu contează triumful ci lupta. Esențial nu este să cucerești ci să lupți bine.”

Totul a ieșit la iveală de curând, când Agenția Mondială Antidoping (WADA) a comandat o investigație, cunoscută ca Raportul lui McLaren, care a confirmat suspiciunile și acuzațiile de dopaj la adresa Rusiei. În consecință, Ben Nighols, purtătorul de cuvânt al acestei agenții a declarat că: ”Raportul lui McLaren a scos în evidență abuzul de putere al Rusiei, cel mai premeditat și șocant văzut vreodată în istoria sportului. Utilizarea dopajului în 30 de sporturi arată că nu poate exista prezumție de nevinovăție”. Comisia condusă de expertul canadian în dreptul sportiv, Richard McLaren, a stabilit că Rusia a implementat un program oficial de dopare a atleților.

Demascarea  acestor fapte a plecat de la mărturiile uluitoare ale lui Grigori Rodcenkov, fostul șef al laboratorului care s-a ocupat cu testarea sportivilor de la Soci, în prezent autoexilat în SUA din motive de securitate.

Așa cum orice acțiune de propagandă a regimului de la Kremlin necesită timp, Rodcenkov și echipa sa au lucrat mai bine de un deceniu la pregătirea mecanismului de falsificare a testelor ce a permis Rusiei să obțină un număr record de medalii olimpice, depășindu-și clar adversarul istoric, SUA.

Deși Kremlinul neagă toate acuzațiile, fostul șef al laboratorului susține că aprimit un tabel cu sportivii pe care trebuia să-i ajute să treacă testele antidoping.

Interesant de observat este reacția instituțiilor media din Rusia  care au manifestat un comportament total dependent de reacțiile Kremlinului referitor la acuzațiile de dopaj aduse sportivilor ruși. Astfel, după publicarea raportului McLaren acestea au acuzat vehement conducerea Agenției Mondiale Anti-Doping de conspirație împotriva sportivilor ruși, organizațiile europene de acțiuni rusofobe și de reglare a conturilor cu Federația Rusă. Însă, după ce Kremlinul a anunțat demiterea oficialilor ruși implicați în acest scandal tonul televiziunilor rusești a devenit unul moderat, promovând mesaje de cooperare între instituțiile moscovite și organizațiile internaționale pentru eliminarea actelor de dopaj în sport.

Personal, la apariția în spațiul public al acestui eveniment mediatic, am avut câteva întrebări, câteva nelămuriri, în condițiile în care cazuri de dopaj au fost dintotdeauna.  De ce sportivii ruși sunt priviți acum ca agenți ai Kremlinului?  De ce, în urma acestui scandal, toată lumea arată spre Putin?

Răspunsurile le-am aflat în același raport mai sus menționat,  care a probat faptul că Ministerul Sporturilor din Rusia a condus, controlat și coordonat manipularea testelor anti-doping, cu participarea FSB, Serviciul Secret Rus. În acest sens, acest serviciu s-a implicat în deschiderea fiolelor cu probe de urină astfel încât acestea să pară neatinse.

Dacă luăm în calcul faptul că FSB este succesorul de drept al mult mai celebrului KGB, iar Putin este un produs al acestui serviciu care controlează societatea rusă, înțelegem că președintele rus a aprobat  cu bună știință realizarea acestui experiment malefic  pentru a manipula opinia publică internațională din dorința nesăbuită de a clama supremația rusă ce se manifestă pe toate planurile, inclusiv în sport.

Din cele prezentate mai sus, se poate trage concluzia că Vladimir Putin a văzut în  deviza Jocurilor Olimpice: Citius, Altius, Fortius (mai repede, mai sus, mai puternic) un motto  fără nici o legătură cu morala, fairplay-ul, spiritul de competiție, dar care prefațează dezvoltarea  unui cult al personalității.

 

PS: În 2018 Rusia va organiza Campionatul Mondial de Fotbal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Back to Top