Alexander Prokhorenko

„I need a hero” – Alexander Prokhorenko

By: authentic
Dă de veste...Share on FacebookTweet about this on TwitterPin on Pinterest

Alexander Prokhorenko personaj inspirat din filmele Hollywoodiene despre al doilea razboi mondial

Alexander Prokhorenko: Sunt afara! Bombardeaza acum. Te rog sa te grabesti. Asta este sfarsitul. Spunei familiei ca-i iubesc si ca am murit luptand pentru tara mea mama!

Comandant: Negativ, intoarcete la linia verde!

Prokhorenko: Nu pot comandante. Sunt inconjurat, sunt afara. Nu vreau sa ma ia si sa-si bata joc de uniforma mea. Bombardeaza!  O sa-si bata joc de uniforma pe care o port si de mine. Vreau sa mor cu demnitate si sa-i iau pe acesti ticalosi cu mine. Te rog! Ultima mea dorinta bombardeaza, o sa ma omoare oricum.

Comandat:Te rog confirma cererea.

Prokhorenko : Sunt afara.Asta este sfarsitul, comandante. Multumesc. Spune-I familiei si tarii mele ca i-am iubit. Spune-le ca ca am fost viteaz si ca am luptat pana cand nu am mai putut. Te rog sa ai grija de familia mea. Razbuna-mi moartea. La revedere comandante, spune-i familiei mele ca o iubesc.

Nu este finalul unui film hollywoodian, cum probabil va asteptati in care eroul isi da viata pentru patria mama si smulge lacrimi de compasiune in ochii privitorilor…

Este finalul discutiei dintre Alexander Prokhorenko noul ”Vasily Grigoryevich Zaytsev” (ciobanul rus din filmul ”Enemy at the gates “ devenit un lunetist de elita in timpul bataliei de la Stalingrad), folosit ca element de propaganda pentru ridicarea moralului trupelor.

Ceea ce stim in momentul de fata este ca eroul nostru rus si-a pierdut viata in Siria, facand sacrificiul suprem in cel mai dramatic mod. Aceste fragmente din discutia avuta ne duce spre un scenariu de manipulare clasic…We need a hero, (avem nevoie de un erou) si sa ne aducem aminte un alt fim de la Hollywood…”Wag the dog”, unde atentia opiniei publice este subtil mutate intentionat catre un alt eveniment creat special.

Dar haideti sa revenim la povestea eroului nostru Alexander Prokhorenko. Provenind dintr-o familie de militari, sotia insarcinata ramasa singura acasa, Prokhorenko pare exact omul de care ar avea nevoie Kremlinul pentru a-si consolida imaginea si “bunele intentii” pe care acesta le are in Siria.

Sa nu uitam ca VVP cu putin timp inainte semnase o lege in care toate datele si informatiile despre pierdirile militare sa fie secrete de stat. Interesant, nu-i asa?

Asadar cine ne poate confirma dialogul lui Prokhorenko cu superiorii acestuia? SECRET DE STAT.

Tot ce stim este ca Alexander Prokhorenko  a murit la data de 19 martie 2016 in timp ce dirija bombardarea tintelor ISIS de la sol, conform oficialilor.

Tot ce a urmat nu este altceva decat ceea ce Kremlinul a vrut sa se afle. Franturile discutiei a caror veridicitate nimeni nu o poate confirma, au facut din Alexander Prokhorenko , instrumentul perfect de propaganda si manipulare al Kremlinului. In pragul Zilei Victoriei, a carei celebrare la Moscova aduce mai mult cu un mars de pe vremea Uniunii Sovietice, vestea mortii militarului rus a servit ca o manusa masinii de manipulare ruse care a speculat stirea la maxim si dupa parerea mea…foarte eficient.

Povestea nu se opreste aici. Stirea va depasi granitele Rusiei, astfel ca emotionati de cele “auzite” la stiri si cuprinsi de ”emotie” si ”compasiune”, un cuplu francez doneaza medaliile familiei din al doilea razboi mondial familiei lui Alexander Prokhorenko in semn de recunostinta pentru lupta acestuia si a patriei lui Rusia contra terorismului.

Dincolo de un eveniment tragic, efortul vadit prea mare de a exploata moartea lui Prokhorenko este doar un alt exemplu de spectatol mediatic pus in scena de propaganda rusa pentru a distrage atentia de la alte subiecte de pe agenda internationala a mass-media. Mentionam mai sus de filmul „Wag the dog” unde atentia publicului este dirijată atent de catre maestrul Robert de Niro, de la un  scandalul sexual către un conflict care de fapt nici măcar nu exista. Tin sa cred că și in cazul de față putem vorbi despre o distragere voită atenției.

Cateva zile bune presa internatională a scris si relatat numai despre “Rambo de Rusia”.

Oare s-a vrut mutarea atentiei catre o alta directie? Oare momentul a fost ales la intamplare? Sa nu uitam ca la acel moment comunitatea internationala blama regimul de la Damask pentru uciderea civililor in Alep dar si bombardarea unui spital finantat de organizatia Medici Fara Frontiere.

Aparitia cazului Alexander Prokhorenko a reusit intr-un timp foarte scurt sa mute atentia publicului spre o poveste bine ticluita de masinaria de dezinformare si propaganda aproape perfecta a Rusiei.

Parca cineva a ordonat….I need a hero.

Moartea oricarui militar este o știre tristă indiferent de naționalitatea acestuia și nu aș vrea să pun la indoială tragicul eveniment si subscriu sincerelor condoleante pentru familia militarului rus Alexander Prokhorenko. Cat despre povestea, modul si contextul in care acesta si-a pierdut viata, fiecare poate sa traga propriile concluzii.

 

 

1 Comment

  • Tudose:

    Wow! Ce țesătură super au făcut marionetele presei ruse! Au orientat instantaneu tot publicul către acest erou! este clar că au tehnici de război informațional de o acuratețe aproape chirurgucală!!! Dacă stăm să ne gândim efectiv și într-un mod onest, ne-am da seama că au mers atât de departe cu propaganda, că nu mare mi-ar fi surprinderea să cred că mâine mă vor face să infirm vreun adevăr general-valabil fără măcar să îmi dau seama!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Back to Top