Propaganda rusa si Summit-ul de la Varsovia

PROPAGANDA RUSA SI SUMMIT-UL DE LA VARSOVIA

By: Spotless
Dă de veste...Share on FacebookTweet about this on TwitterPin on Pinterest

SUMMIT-UL DE LA VARSOVIA

Programat pe 8 și 9 iulie, Summit-ul de la Varsovia urmărește adaptarea politicii NATO la noul mediu de securitate  în care provocările din partea Rusiei au devenit din ce în ce mai prezente.

Kremlinul consideră Summit-ul de la Varsovia un act provocator la adresa Rusiei prin însăși locul său de desfășurare, aflat la doar câțiva km de Kaliningrad, enclava rusă de la Marea Baltică, dar și prin simbolistica sovietică referitoare la Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală (numit și Pactul de la Varșovia).

Asfel, în mod ironic, la 61 de ani de la constituirea Pactului de la Varșovia, Polonia găzduiește o întâlnire  a membrilor Tratatului Nord Atlantic pentru a descuraja acțiunile agresive și expansioniste ale Rusiei.

Deși  Conceptul Strategic  NATO nu descrie Rusia ca inamic,  iar documentele în vigoare încă iau in calcul posibilitatea unei  cooperări, sub anumite condiții stricte, este foarte evident că, în urma acțiunilor agresive ale Moscovei asupra Ucrainei si a unor acțiuni, din ce în ce mai intense, de propagandă direcționate împotriva Organizației Nord-Atlantice, NATO dorește să își revizuiască politica vis-a-vis de vecinul de la est, astfel încat aceasta să răspundă în mod constructiv provocărilor venite din partea Kremlinului.  În consecință, How to deal with Russia  este unul din principalele puncte de pe agenda Summit-ului.

Conflictul din Ucraina a determinat Alianța să revadă misiunea inițială a NATO și să abordeze din nou problema securității colective. În acest sens, în cadrul Sumit-ului va fi cerută cu insistență desfășurarea de forțe suplimentare în Europa de Est. Constituirea și operaționalizarea unor forțe multinaționale în Polonia, România și țările baltice se traduce prin încercarea Alianței Nord-Atlantice de a-și  împrejmui granița estică cu un gard de sârmă ghimpată.

Contrar retoricii intense a Moscovei, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a ținut să precizeze că Summit-ul de la Varșovia nu va hotărî angajarea Alianței într-un conflict deschis cu Rusia, ci din contră, se vor căuta căile de acțiune pentru a detensiona relația cu aceasta.

În urma referedum-ului din Maria Britanie, care a decis ieșirea acesteia din Uniunea Europeană, Summit-ul reprezintă un test crucial de unitate și coeziune a societăților democratice menit să valideze capacitatea acestora de a ține piept Rusiei.

PROPAGANDA RUSA SI SUMMIT-UL DE LA VARSOVIA

Interesul Moscovei față de implicațiile și urmările Summit-ului din Polonia sunt evidente, mai ales că Rusia și (geo)politica sa amenințătoare reprezintă lait-motivul acestei reuniuni.

Din această cauză, Rusia și-a dat acordul pentru organizarea unui Consiliu NATO-Rusia, doar după ce va avea loc reuniunea  de la Varsovia pentru a putea evalua deciziile luate acolo. Acest consiliu a fost suspendat în 2014 în urma anexării peninsulei Crimeea de către Rusia și a sprijinului acordat de aceasta separatiștilor din estul Ucrainei.

Hiperbolizarea problemelor economice, politice și sociale din Europa este o tehnică foarte folosită de Moscova pentru inducerea sentimentului de nesiguranță în randul populației, Kremlinul desfășurând acțiuni specifice pentru a destabiliza unitatea Alianței Nord-Atlantice înaintea întânirii celor 28 de membrii, astfel încât să afecteze un consens decizional îndreptat împotriva Rusiei. Noi nu trebuie sa uitam ca Federatia Rusa are importante interese economice si strategice in Europa iar o posibilă dezbinare a unității statelor membre NATO și UE ar ajuta enorm la atingerea obiectivelor Moscovei.

Suedia și Finlanda

Atât Suedia cât și Finlanda au demonstrat că joacă un rol vital în politica de securitate a NATO în zona Mării Baltice, considerată unul din punctele strategice importante. Cum una din temele de discuție de la Varșovia este reafirmarea politicii de extindere a NATO, cu scopul de a proteja țările membre din zona estică, Vladimir Putin a afirmat că dacă Finlanda și/sau Suedia  aderă la NATO Federația Rusă va reacționa militar. Acest avertisment a fost făcut în urma vizitei liderului rus în Finlanda pentru inițierea unui proces de măsuri pentru prevenirea conflictelor în Marea Baltică. În consecință, indiferent cine primește invitația de a deveni membru al Alianței: Suedia, Finlanda, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Ucraina sau Georgia, acest lucru nu se poate face fără a ține cont de reacția posibilă a Rusiei,  mai ales că, într-o măsură mai mică sau mai mare, acestea se află în zona de interes a Rusiei.

Bulgaria

Prin declarațiile făcute de guvernul de la Sofia  înaintea Summit-ului din Polonia, se poate înțelege teama/prudența bulgarilor vis-a-vis de amenințarea Rusiei. Deși inițial fusese de acord, în urmă cu câteva zile premierul Bulgariei, Boyko Borissov, a declarat că țara sa nu se va implica în inițiativa de constituire a unei flote la Marea Neagră, alături de România, Turcia și Ucraina. Premierul bulgar a mai spus că Rusia nu va ataca Bulgaria cu tancuri și rachete, invocând legăturile bazate pe aceeași credință ortodoxă ce leagă cele două națiuni.

Acest comportament prudent al bulgarilor este motivat de faptul că, deși este membră NATO și UE, Bulgaria este dependentă din punct de vedere economic de Rusia, fiind considerată și cea mai vulnerabilă țară la influența și propaganda rusă. De aceea, conform unui raport lansat la Parlamentul European, fiecare jurnalist, politician sau om de afaceri simte nevoia de a se identifica prin raportare la Rusia, pro sau contra. În acest sens, influența Rusiei  este (re)simțită la nivel politic, economic, financiar și media.

Franța

Deși din punct de vedere tehnic la Moscova se știe că radarele și interceptoarele de rachete instalate de aliați în Europa nu amenință propriile arme strategice, Rusia manipuleaza  acestui subiect cu obiectivul de a accentua disensiunile dintre statele NATO. Astfel, Franța a criticat   instalarea scutului antirachetă și mai ales fără consultarea Rusiei.  Rusia a reclamat faptul că sistemul antirachetă american neutralizează complet rolul de descurajare al arsenalului nuclear rusesc și că Moscova își rezervă libertatea de a dezvolta propriul său răspuns asimetric la amenințarea scutului.

La ultima reuniune a comisiei pentru apărare a Adunării parlamentare NATO, unul din reprezentanții Franței, Jean Michel Boucheron, a pus sub semnul întrebării eficacitatea sistemului antirachetă, susținând faptul că mult mai importantă este capacitatea de reacție, în cazul unui atac, decât interceptarea. Cu toate că ulterior șeful delegației franceze la NATO a catalogat această intervenție ca find doar o părere personală, nu putem trece cu vederea faptul că acțiunile de propagandă ale Kremlinului reușesc să aibă efecte chiar și în cadrul celor mai puternice democrații europene.

Germania

Așa cum s-a dovedit de câțiva ani, Berlinul este foarte sensibil la orice ar supăra Moscova, principalul său furnizor de gaze naturale și petrol. În timp ce Polonia, Estonia, Letonia și Lituania cer o demonstrație de forță la granița estică a Alianței, Germania propune dialogul cu Rusia, considerând statele NATO responsabile pentru relațiile tensionate cu Rusia.

De curând, minstrul afacerilor externe, Frank-Walter Steinmeier, a criticat decizia aliaților de a desfășura exerciții militare de mare amploare în Europa de est, motivând că acestea nu pot decât să înrăutățească relațiile cu Federația Rusă. „Cine crede că o paradă simbolică cu tancuri la granița estică a NATO va aduce mai multă securitate se înșală”, a mai spus Steinmeier.

Afirmația ministrului german este cu atât mai surprinzătoare cu cât Germania a participat cu personal și tehnică militară la toate manevrele NATO din Marea Baltică. Acest lucru nu poate decât să confirme faptul că opinia publică din această țară este împărțită, iar Kremlinul, prin politica partidelor politice extremiste de dreaptă , folosindu-se de amenințări voalate, manifestă o influență tot mai mare în rândurile nemților.

 

În concluzie, Summit-ul de la Varșovia este așteptat cu interes atât de statele membre NATO cât și de Rusia. Însă tocmai acest interes al Moscovei impune angajarea unor forțe și mijloace de propagandă, pe măsură, în slujba războiului dus de Putin împotriva Vestului, în încercarea sa de a desființa tot ceea ce înseamnă valori democratice, drepturi și libertăți fundamentale, unitate europeană sau euroatlantică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Back to Top